Pactul drumarilor
de Moise Guran
Consiliul Concurenţei a intrat peste unsprezece companii de construcţii suspectate că s-ar fi înţeles între ele pentru a câştiga prin rotaţie contractele de întreţinere multianuală a străzilor din Bucureşti. Haida de! Acesta chiar este secretul lui Polichinelle. Înainte de a intra în câteva detalii trebuie să ştiţi unele amănunte savuroase. Când vine Consiliul Concurenţei în control efectul scenic este chiar important. Aţi văzut cum trânteşte FBI-ul uşile de perete în filmele americane. La noi nu dau agenţii năvală cu pistoale în mâine dar uşile directorilor şi angajaţilor vizaţi ai unei companii controlate sunt date de perete în timp ce un inspector le spune acestora cu fermitate – suntem de la Concurenţă, vă rugăm să vă îndepărtaţi de calculator şi să nu mai atingeţi nimic de pe biroul dumneavoastră. Din poveştile celor care au trecut printr-un astfel de control vă spun, oamenii chiar sunt impresionaţi. Ei nu sunt într-un film american dar încep să se simtă aşa şi efectul psihologic contează.
Şi acum să revenim la mult mediatizatul control de acum. În primul rând el nu vizează decât contractele atribuite de Administraţia Străzilor aflată în subordinea primarului general Sorin Oprescu. Sectoarele, mai colorate poltic vor sta pe margine şi vor aplauda filmul american. În al doilea rând este foarte probabil ca cei de la Concurenţă să şi găsească ceva. Drumarii sunt în mod tradiţional afiliaţi politic pentru că ei au fost întotdeauna marii contributori la campaniile electorale. Supărător este faptul că cei de la Consiliu vin abia acum.
În al treilea rând controlul lor nu se va termina în niciun caz până la alegerile din acest an. Controalele concurenţei durează ani. Dar vor pune la timp presiune pe finanţatorii de campanie pentru a-i ajuta să decidă pe cine şi cu cât sponsorizează.
Nu în ultimul rând, dacă tot s-au băgat pe domeniul licitaţiilor din nfrastructura, n-ar strica de exemplu ca cei de la Concurenţă să verifice câteva întâmplări stranii. Sunt câteva firme, altele decât cele verificate acum, ce se angajează să facă pe banii lor drumurile judeţene şi să crediteze fostul minister al Elenei Udrea până în 2020. E patriotism curat, dar ca din întâmplare, cam aceleaşi firme câştigă licitaţiile cu banii jos, organizate de un alt minister, cel condus până de curând de Anca Boagiu.
Cât de orb trebuie să fii ca să nu-ţi dai seama că prin acest artificiu banii de la Transporturi se mută practic la ministerul dezvoltării regionale?