Scandalul Clujatreime

de Moise Guran

Dacă citeşti cererea de arestare a primarului Sorin Apostu de la Cluj ajungi la concluzia că atât procurorii cât şi instanţa l-au arestat de ciudă. Ca un bun mafiot primarul, Apostu schimba cartelele telefonice – apropo avea 17 telefoane – se ferea să vorbească tocmai pentru a nu fi interceptat, îşi întâlnea acoliţii la etajul cinci din parcarea primăriei unde nu putea fi interceptat şi îşi disimula presupusele şpăgi pe firma de avocatură a soţiei care nu făcea nimic, dar primea de fiecare dată bani după ce mai câştiga câte o firmă licitaţiile cu primăria. Toate acestea sunt probe circumstanţiale, ele nu dovedesc nici o infracţiune chiar dacă Sorin Apostu a fost totuşi arestat că e dubios.

Procurorii au ajuns la concluzia că Apostu nu lucra direct cu oamenii de afaceri, nu cerea şpăgi el personal, ci îl avea pe Călin Stoia, un om de afaceri local, drept intermediar. Acesta s-a dovedit însă mai puţin abil decât Apostu şi el spune clar într-o discuţie cu un om de afaceri din Argeş că întotdeauna comisionul este de 10%. Şi acum vine partea frumoasă. Stoia negocia de această dată nu o licitaţie de la Cluj ci o alocare din fondul de urgenţă aflat la dispoziţia premierului, pentru o primărie din Argeş.

Corelaţia este de asemenea circumstanţială, căci din discuţie nu reiese că Apostu ar fi un intermediar pe lângă Emil Boc. Stoia spune doar că e greu să ajungi aproape de number one, number ăsta fiind probabil premierul, că oamenii care pot asta nu se ridică din pat pentru mai puţin de 100 de mii de euro şi … cam atât.

Corelaţia Stoia – Apostu – Emil Boc nu o face parchetul, el doar o sugerează unei opinii publice dornice de dosare poliţiste şi însetate de răzbunare pe marea corupţie. Purtătorul de cuvânt al guvernului a dezminţit în această dimineaţă o eventuală legătură între premier şi Călin Stoia. Dar este prea târziu. Miza scandalului este Emil Boc despre care Traian Băsescu spune că ştia de vreo şase luni că sunt nişte probleme la Cluj. Băsescu îl salvează astfel pentru moment pe Boc în ultima clipă, întinzându-i un fir de pai ca să iasă de la apă. Dar mâna care ţine paiul este cea a lui Traian Băsescu, să nu uităm asta. Poate îl va scufunda intr-o lacrimă pufoasă, poate îl va reabilita întru veşnică utilizare armonioasă.