S-au înţeles! Pentru cât timp?
de Moise Guran
Lumea întreagă s-a oprit în loc, încercând să digere deciziile luate de liderii zonei euro, încercând să treacă dincolo de rezultatele anunţate de politicieni. Prima întrebare grea este cum va face Europa rost de 1000 de miliarde de euro. Ca să vă faceţi o idee, suma reprezintă cam 10% din PIB-ul zonei euro. Dacă ar fi să pună ţările membre mână de la mână ca să facă această sumă, ele ar trebui să renunţe cam la 20% din cheltuielile bugetare, mai puţin în unele cazuri cum ar fi Germania, mai mult în altele, cum ar fi Italia. Anticipând această întrebare Sarkozi a anunţat din capul locului că are de dat un telefon în China. Sigur preşedintele Chinei i-o fi răspuns, dragă Sarko, tocmai mă împiedicam pe aici de 1000 de miliarde de euro şi nu ştiam ce să fac cu ei. Sau poate i-a răspuns, dragă Sarko, o să văd câţi bani găsim şi în funcţie de cât de deschişi sunteţi voi europenii să deschideţi piaţa produselor chinezeşti. Genul acesta de afacere poate aduce pentru moment un echilibru în finanţele europene dar în nici un caz nu le va aduce europenilor mai multe locuri de muncă şi o mai mare bunăstare.
Apoi ştergerea datoriilor Greciei…. La intervale aproape regulate de timp Grecia intră în faliment şi trebuie să îi şteargă cineva datoriile. În ultimii două sute de ani acest lucru s-a întâmplat deja de patru-cinci ori. Ce o fi simţit Irlanda, Portugalia sau chiar Spania când au auzit că grecilor li se reduce la jumătate datoria? Întrebarea corect formulată este mai poate rămâne Grecia în interiorul zonei euro după această poveste? Nu vor înţelege toţi ceilalţi din această tăiere de datorii că pot proceda la fel… în final cineva le va tăia şi lor datoriile?
Sau poate banii pe care Sarkozi îi caută acum prin China reprezintă exact costurile şutului ce va scoate Grecia din zona euro, o comunitate în care a intrat oricum prin fraudă şi din care nu a reuşit să înţeleagă mai nimic.
Un fel de aviz amatorilor!