Al doilea război… verbal

de Moise Guran

Ministerul rus al afacerilor externe şi-a exprimat oficial indignarea faţă de poziţia, citez, neruşinată, a preşedintelui român Traian Băsescu, ce aflat la o şuetă televizată a declarat că dacă ar fi fost în locul lui Antonescu în 1941 ar fi atacat URSS-ul. Desigur în acest fel ruşii de azi îşi asumă politica lui Stalin, omiţând şi ei tot cu neruşinare faptul că Stalin însuşi s-a aliat cu Hitler prin pactul Ribbentrop-Molotov, omiţând inclusiv faptul că pactul respectiv a rupt o parte din România, iar în 1941 când nemţii au atacat URSS-ul românii s-au dus cu ei să-şi ia în primul rând ceea ce era al lor, adică Basarabia, Bucovina şi Herţa.

Probabil un răspuns corect din partea lui Traian Băsescu, un răspuns la care ruşii nu mai aveau ce replică să dea, ar fi fost că România trebuia să intre în război cu URSS nu în 1941 ci în 1940, când Stalin ne-a dat un ultimatum de 48 de ore de retragere din Basarabia, iar statul român căruia cetăţenii din acele teritorii îi plătiseră până atunci impozite s-a retras grăbit, lăsându-i pradă jafului armatelor sovietice de ocupaţie.

Dar nu de neruşinarea rusească este vorba acum ci de boacăna prezidenţială care chiar a fost gratuită şi în nici un caz nu foloseşte nimănui într-un moment în care americanii se străduiesc să-i convingă pe ruşi că scutul antirachetă din România nu este problema lor.

Este uşor să-l judeci pe Antonescu şi să spui da, trebuia să se oprească la Odessa. E uşor să-l judeci pe Regele Mihai şi să spui, trebuia să accepte arestarea lui Antonescu doar cu un armistiţiu semnat de ruşi în mână. În zilele noastre, slavă Domnului nu mai plătim cu vieţi omeneşti greşelile liderilor noştri. Plătim însă cu cel mai mare preţ al gazelor din Europa. Şi asta ne ustură pe toţi la buzunar, chiar dacă importantă cum este, istoria consemnează doar greşeli magistrale nu şi prostioarele de talk-show.