Atât de diferiţi …

de Moise Guran

Românul mediu, cel care se dă toată ziua la televizor, a sărăcit anul trecut cu 7%. Cam aceasta este diferenta dintrecreşterea medie a salariilor de sub 1% şi creşterea medie a preţurilor de aproape 8 procente. Lucrurile sunt însă extrem de diferenţiate pentru cele două mari categoii de români – bugetarii şi privaţii. Ştim că bugetarului i-a scăzut şi salariul şi i-au mai crescut şi preţurile, ceea ce înseamnă că în termenii reali bugetului familiei sale a înregistrat o gaură de aproximativ 25%. În cazul salariatului la privat lucrurile sunt însă mult mai echilibrate. Lui salariul i-a crescut în medie cu 10%, deci cu mai mult decât au crescut preţurile, ceea ce înseamnă că în decursul anului trecut privatul a trăit mai bine cam cu 2% decât în 2009.

Această statistică nu ar trebui să trezească nici controverse nici invidii nimănui. Asta pentru simplul motiv că privatul a trăit un an şi jumătate de criză înainte de înregistra o îmbunătăţire.

Oricum şi angajatul la stat şi cel la privat au un duşman comun care se numeşte scumpirea. Creşterea preţurilor operează la fel asupra bugetelor celor doi şi amândoi ar trebui să facă un front comun împotriva ei.

Statistica oficială arată că în decursul anului 2010, un an plin de distorsiuni sociale şi economice, alimentele nu s-ar fi scumpit aproape deloc dacă nu ar fi avut loc celebra majorare a TVA. Românii au făcut economie exact la mâncare iar asta s-a simţit în preţuri. Însă acestea sunt departe de a se fi stabilizat. Din contră.

În acest moment există o tensiune majoră acumulată în economie şi se conturează tot mai clar un risc de creştere nejustificată a preţurilor la cel mai mic semn de creştere a consumului.