Pipera, paradisul supra-înălţat
Începând de azi deschidem blogul cititorilor săi. Celor care scriu frumos, argumentat, politicos. E suficient să-mi trimiteţi un e-mail la [email protected], pentru a fi publicaţi pe acest blog. Moise
guestpost
de Lucian Almarii
Ce este CARTIERUL PIPERA azi? Ce-ar fi putut fi?
Tărâmul făgăduinței, asta era Pipera acum mulți ani. Nu erau străzi, nu era lumină, nu era canalizare, în schimb era mult teren pentru construit, aproape de Bucuresti, aproape de pădure și de liniștea mult visată de toţi. În plus, și deloc de neglijat aspectul, prețul terenului era rezonabil sau foarte rezonabil, lucru uitat astăzi de toți cei care blamează această zonă şi care, de altfel, dacă ar fi cumpărat la 5$/mp ar fi fost foarte incantaţi să-şi facă o vilă aici.
La mulți ani după începerea fenomenului imobiliar Pipera, lucrurile s-au mai schimbat. S-au mai asfaltat străzi, prost, dar nu mai mergi prin şleauri de noroi, s-au montat stâlpi de iluminat, a mai aparut canalizarea pe ici pe colo, s-a făcut pasajul Baneasa (acces rapid în oras, circa 20 de minute de la Joliie Ville până în Piața Victoriei), există o zonă mare de shopping în apropiere, centura de Nord e aproape gata. Au apărut chiar și restaurante, baruri, cofetării, marketuri, etc.
Deci, e ceva mai bine, fără îndoiala. Ești tentat să spui, sunt lucuri bune aici, s-au facut și prostii, accepta și tu niște compromisuri, asta e!
NU POT, dragii mei. Nu pot, pentru că deşi sunt multumit de cele enumerate la avantaje, când ies afara din casa și vad cele două blocuri de 4 etaje lipite de două laturi ale proprietății mele simt că tot ce am trudit până acum în viață pentru mine, pentru soția mea și pentru fetița noastră de 6 ani a fost în van. SIMT în fiecare zi în ceafă privirea curios-insistentă (ca sa fiu eufemistic) a muncitorilor de la blocuri. Parcă arde tot în casa, în curte, în mine când îi văd. SIMT că înnebunesc şi mă gândesc cu groază la ziua cand acele blocuri vor fi pline, când sute de ochi vor face asta zi de zi, noapte de noapte…
Noi suntem o familie normală care a muncit 10 ani pentru a putea părasi apartamentul de la etajul 9 din Titan și pentru a ne realiza visul de a fugi de oraș și a locui la casă, pe tărâmul făgăduinței. Am făcut sacrificii mari pentru asta, am construit casa în aproape 4 ani și avem încă rate de plătit. Când am început casa, regimul de înălțime în zona Jollie Ville era P+1+M, nu era nici un bloc printre case, astazi sunt 7 blocuri între 300 case! La toate scrisorile catre Primaria Voluntari ni s-a raspuns cinic că nu putem opri dezvoltarea zonei, adaug eu, ameninţând interesele economice ale dezvoltatorilor de blocuri. Interesele noastre economice, individuale și de grup, ca locuitori ai Voluntariului inteleg că trebuie să ni le apărăm singuri, în conflict chiar cu cei care sunt obligați să ne creeze condițiile unei vieți normale!
Este incredibil cum oameni ca primarul orașului Voluntari, Florentin Pandele, și arhitectul șef al Primăriei Voluntari, Dragoș Stelniceanu( oameni care au fost prin toata lumea si au vazut cum sunt construite cartierele rezidentiale in alte tari), pot autoriza construirea a 7 blocuri într-un cartier de 500 case!
Acuz: prostie, indiferență! Sau.. șpaga?
Acesta este apelul meu la ajutor! Haideți să salvăm ce se mai poate salva din ceea ce ar fi putut fi o zona de referință în Bucuresti și România! Orice ajutor în interesul acestei cauze este binevenit.
Gânduri bune pentru Sarbatori,
LUCIAN
