Gradele jos, gazele sus!

de Moise Guran

Hai că acum chiar m-au scos din sărite. Domnul Tudor Şerban, secretar de stat în Ministerul Economiei, simte el în genunchi că se scumpesc gazele. În decembrie am pus un pariu. A venit Romana la mine cu o informaţie despre faptul că „ăştia” pregătesc scumpirea gazelor. I-am spus „Măi Romana, nu se poate. Nu cred. E o intoxicare, acum cu alegerile astea. Să fim atenţi. Să nu punem botul… da?”

Nu e vorba, n-ar fi primul pariu pe care îl pierd. De fapt am ajuns să pariez invers decât îmi doresc să se întâmple. Din superstiţie. Dar de data asta chiar sunt nervos. Eu sunt genul acela de cetăţean care simte factura de gaze. Am un salariu bun, nu mă plâng, dar o factură de opt milioane o simţi indiferent ce salariu ai avea. Şi nici asta nu mă scoate din sărite cât faptul că de câţiva ani tot am sentimentul că un cineva abstract dar mereu prezent, e abonat la nişte şpăgi de la distrigazuri.

În 2008 preţul gazelor a urcat într-un maxim istoric iar acest lucru s-a văzut imediat în factura mea. Anul trecut preţul gazelor s-a prăbuşit într-un minim fantastic, iar “ei“ mi-au scăzut factura cu 2%. DOI-LA-SUTA!
Hei, mă crede cineva mai prost decât sunt?! Domnu’ Şerban, ce dracu, ne ştim de pe vremea Renelului… mă jigniţi dom’le…

Ştiţi, nici pe Putin nu mai putem da vina şi nici pe UE, dom’le. Uite, ca să vă ajut, o să vă spun că în UE asta preţul gazelor va continua să scadă. E un raport din noiembrie 2009.